marți, 18 aprilie 2017

18 aprilie - Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor

În fiecare an, la 18 aprilie, ICOMOS - Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor celebrează Ziua internațională a monumentelor și a siturilor aprobată în cadrul celei de-a 22-a Conferințe Generale a UNESCO din 1983. Această zi oferă posibilitatea ca publicul larg să conștientizeze dimensiunea patrimoniului monumentelor și siturilor la nivel național și mondial, precum și a vulnerabilității acestuia. Totodată, sunt aduse în atenția oamenilor și eforturile necesare protecției și conservării acestui patrimoniu.
La 18 aprilie 1982, cu ocazia unui simpozion organizat de ICOMOS Tunisia, a fost sugerată ideea de a se stabili o zi pentru a sărbători diversitatea patrimoniului din întreaga lume. Pornind de la această idee a fost stabilită Ziua internațională a monumentelor și siturilor, proiect aprobat de Comitetul executiv al organizației.
În cadrul sesiunii Conferinței Generale a UNESCO din 22 noiembrie 1983, a fost adoptată o Rezoluție în acest sens, recomandându-se statelor membre să examineze posibilitatea de a declara ziua de 18 aprilie ca Ziua internațională a monumentelor și siturilor. În timp ce, mai multe țări și regiuni au stabilit ca zi a patrimoniului — Ziua europeană a patrimoniului, sărbătorită în fiecare an în septembrie, Ziua internațională a monumentelor și siturilor a reprezentat o oportunitate pentru toate Comitetele Naționale ICOMOS de a susține cauza lor împreună, în aceeași zi. Programul din această zi este coordonat de Comitetul Internațional ICOMOS Pentru Turism Cultural la care este conectată rețeaua ICOMOS din întreaga lume.
Tema din 2017 a acestei zile, este ''Patrimoniul Cultural și Turismul Durabil'' (''Cultural Heritage & Sustainable Tourism'), fiind aleasă în contextul Anului Internațional al ONU pentru dezvoltarea unui turism durabil și a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și obiectivele acesteia.


Repere ale potențialului turistic cultural al monumentelor istoirce din Brăila

Județul Brăila dispune de o zestre patrimonial – culturală semnificativă în raport cu identitatea geografică a așezării lui și cu  specificitatea evoluției lui istorice.
Un prim reper al potențialului turistic reprezentat de patrimoniul cultural imobil este consemnat în Lista monumentelor istorice din județul Brăila, ca parte a  Listei monumentelor istorice din țara noastră, document aprobat prin Ordin al Ministrului Culturii și Cultelor și publicat pe site-ul Ministerului Culturii și Identității Naționale: „www. cultura.ro”
În mod semnificativ merită subliniate următoarele:
1. Bogăția patrimoniului cultural brăilean - în forma clasării și înscrierii sale ca atare pe Lista monumentelor istorice - este concentrată, în mare măsură, în municipiul Brăila.
2. Dincolo de clădiri cu valoare de patrimoniu, municipiul Brăila dispune de ipostaze mai rare ale prezenței patrimoniului imobil la nivelul orașelor românești extracarpatice, suficient de bine conservate, precum:
- ample și semnificative ansambluri de arhitectură, precum:
Ansamblul «Piața Traian», ansamblu de arhitectură cu valoare de monument istoric înscris în Lista monumentelor istorice (LMI) din România (ediția 2016) sub nr. de Cod: BR – II – a - B – 02131 precum și a
Ansamblul «Str. Mihai Eminescu – Str. 1 decembrie 1918» (reprezentat  de Str. Mihai Eminescu și Str. 1 Decembrie 1918 până la intersecția acesteia cu Str. Griviței), sec. XIX, monument istoric înscris LMI 2004 sub nr. de Cod: BR – II – a - B – 02096;
Ansamblului „Str. Eremia Grigorescu”, Str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 1 – 13, sec. al XIX – lea, monument istoric înscris LMI 2004 sub nr. de Cod: BR – II – a - B – 02107;
- un sit istoric urban – singurul de această amploare conservat la nivelul orașelor de provincie extracarpatice: Centrul istoric al municipiului Brăila, sit istoric urban cu valoare de monument istoric clasat și înscris ca atare în Lista monumentelor istorice (LMI) din România (ediția 2016) sub nr. de Cod: BR-II-s-B-02062,
- monumente de arhitectură de deosebită raritate:
Biserica «Sf. Arhanghel Mihail », înc. sec. XVIII,  Piața Traian, monument istoric de arhitectură înscris LMI 2004 la poziția: BR – II – m - A – 02130fost lăcaș de cult musulman (un singur caz similar se mai află la nivelul zonei balcanice);
Casa turcească, înc. sec. XIX,  str. Orientului/Justiției 19/2, monument istoric de arhitectură înscris LMI 2004 sub nr. cod: BR – II – m – B – 02115.
Pulberăria Nouă”, 1812 – 1814, Str. Cetății nr. 43, monument istoric de arhitectură înscris LMI 2004 sub nr. cod: BR – II – m - B – 02061.
- prin amplasamentul, relațiile lor reciproce, apartenența la o serie de ansambluri de arhitectură și la situl istoric urban sus-menționat ca și prin structura spațială a acestora din urmă și relațiile acestora cu elementele cadrului natural din zonă monumentele istorice din municipiul Brăila prezintă o serie de calități specifice peisajelor culturale – ipostază mai nouă a patrimoniului cultural - în forma definirii acestora prin menționata «Convenție europeană a peisajului».
Ca sit istoric urban și peisaj cultural Centrul istoric al municipiului Brăila este semnificativ și valoros sub aspect cultural – istoric, - arhitectural și – urbanistic prin :
- raporturile spațiale și vizuale cu cadrul natural - Dunărea, Câmpia, masivul dobrogean și (ceea ce a mai rămas din) Balta Brăilei,  modul de valorificare a naturii în cadrul orașului în forma grădinilor / squar – urilor, plantațiilor de aliniament sau a curților amenajate și plantate ș.a.
- concepția planimetrică - constituită (în perioada 1829 – 1835) sub aspectul unei anumite continuități în raport cu unele repere spațiale preexistente - și trama stradală aferentă;
- zonificarea funcțional urbană majoră tradițională;
- parcelarul / lotizarea;
- organizarea parcelelor / loturilor concretizată într-o anume tipologie a raporturilor din casă, curte și stradă specifică orașului tradițional extracarpatic și zonelor funcționale majore ale orașului (rezidențială, rezidențial – comercială, zona de reprezentare, zonele edificiilor publice;
- configurația / expresivitatea fronturilor construite constituită pe fondul organizării sus-menționate a parcelelor și a modului de rezolvare a problemelor de expresivitate arhitecturală (volumetrică de ansamblu, fațade, detalii) în diferite maniere stilistice: neogotic, neoclasic, academist, stilul artei 1900 specific diverselor țări europene, neoromânesc, modern de diferite orientări (cubist, maur, artdeco) precum și de expresivitate a amenajărilor curților și împrejmuirilor ș.a.      
La constituirea specificității peisajului cultural local concură de o manieră reprezentativă:
a. Conservarea aproape în întregime a zonei comerciale tradiționale;
b. Conservarea aproape în întregime a zonei rezidențiale tradiționale;
c. păstrarea – alături de biserici de cult creștin – ortodox, precum:
Menționata Bis. „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” – 1832,    
Biserica “Sf. Nicolae” (1860-1865),
Biserica “Sf. Apostoli Petru și Pavel și Sf. Paraschiva” (1872-1894), Biserica “Sf. Maria” (1909 – 1914), situate în incinta Centrului istoric al municipiului Brăila și
Bisericile Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sf. Gheorghe situate în imediata apropiere a sitului istoric urban sus-menționat
- a unui mare număr de lăcașuri de cult aparținând unor minorități conlocuitoare:
Biserica greacă “Bunavestire” (1863-1872),
Biserica armenească (1871),
Biserica ortodoxă de rit vechi (1880),
Biserica “Înălțarea Domnului” (fostă bulgărească, 1868 - 1882),
Biserica Catolică (1855),
Biserica Evanghelică (1905 – 1906),
Sinagoga, toate situate în zona Centrului istoric, precum și Biserica Calvină situată în apropierea acestuia.
d. Conservarea unei serii de obiective de patrimoniu cultural industrial: morile “Violatos” (1888) și “Likiardopoulos” (1911-1912), Rizeria română, Fabrica de bere „H.R. Muller”  situate la limita centrului istoric sau, după caz, în apropierea acestuia.
e. Conservarea unei părți a edificiilor cu caracter financiar bancar: sediile Băncii Naționale a României – filiala / sucursala Brăila (monument istoric),  Băncii Elino -  Române (în Piața Traian - monument istoric), Băncii Româno – Italiene (în Piața Traian - monument istoric), Băncii Agricole (monument istoric), Băncii Marmorosch - Blank ;
f. Conservarea edificiilor cu destinație de învățământ și a altor categorii de dotări ale orașului tradițional;
g. Monumentele de for public, precum și alte prezențe spațial – arhitecturale și – urbanistice.  
Nu mai puțin, la conturarea peisajului cultural autohton în complexitatea acestuia, concură și
a. Existența unui număr de obiective cu destinație  culturală:
Teatrul Maria Filotti (în Piața Traian c/c Str. Mihai Eminescu - monument istoric), Centrul cultural Nicăpetre, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” (în Piața Poligon - monument istoric), Galeriile de artă ale UAP (în Piața Traian nr. 2 - monument istoric) ș.a.;
                 b. Existența unui mare număr de dotări urbane (hoteluri, bănci, spații de alimentație publică, spații destinate învățământului primar, mediu și superior  ș.a.), precum și   
c. Faptul că de numele Brăilei moderne este legată viața și / sau (momente din) activitatea unor importante personalități ale vieții politice, sociale, culturale (literare, teatrale, muzicale, artistice etc.), științifice ș.a.:
-    oameni politici ca Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Iancu Slătineanu, Dimitrie Golescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru G. Golescu, Constantin A. Cretzulescu, Grigore Filipescu, M. Marghiloman, Trandafir G. Djuvara, Anastase Simu, Leonte Moldovan, Nicolae Filipescu ș.a.;
-    oameni de litere ca Panait Istrati, George Baronzi, Mihail Sebastian, Ilarie Voronca, frații Constantin și Anton Bacalbașa, Perpessicius, Nicolae Carandino, Panait Cerna, Ștefan Petică (prin adopție);
- artiști ai scenei lirice ca Haricleea Darclee, Petre Ștefănescu Goangă, George Niculescu Bassu, Ionel Voineag,
-    compozitori ca Iannis Xenakis, George Cavadia, Sorin Lerescu, Nicolae Meiroșu, Johnny Răducanu, Nicu Alifantis;
-  oameni de teatru ca Maria Filotti, Mihai Berechet, Ștefan Mihăilescu - Brăila, Cătălina Buzoianu, Vasilica Tastaman, Teodora Mareș, Catrinel Dumitrescu;
-    artiștii plastici Gheorghe Petrașcu, Ion Theodorescu – Sion, Max Herman – Maxy, Arthur Verona, Nicăpetre, Paula Ribariu,
-    criticul de artă Eugen Schileru,
-    colecționarul de artă Anastase Simu,
-  gânditorii Nae Ionescu, Petre Andrei, Anton Dumitriu, Vasile Băncilă, Titus Mocanu, Dumitru Tiutiuca;
-    arhitecții Octav Doicescu, Florea Stănculescu și Lazăr Predinger;
-  oamenii de știință Edmond Nicolau, Ștefan Bălan, Gheorghe Mihoc, Ana Aslan, Mina Minovici, Ștefan C. Hepites, Gh. Munteanu  - Murgoci, Ioan Băncilă, Constantin Sandu - Aldea etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu