Directia pentru Cultura - Braila, partenerul ADR SE in proiectul REMEDY - Programul "Europa pentru cetateni(2014-2020)

         In data de 28 noiembrie 2017, a avut loc la Bremen, in Germania, evenimentul interregional prevazut in cadrul proiectului „REMEDY – Vocea trecutului - Rememorare in diversitate”, cod proiect 577318-CITIZ-1-2016-1-IT-CITIZ-REMEM, finantat prin Programul “Europa pentru cetateni”. 

         Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Institutului pentru Cercetare Media Aplicata din Bremen/Germania si a reunit toate organizatiile partenere in cadrul proiectului, din state membre si non-membre UE: Romania, Spania, Albania, Germania, Italia, Portugalia, Grecia, Estonia, Polonia si Bulgaria.

          Cu acest prilej, reprezentantii ADR SE si ai Directiei Judetene pentru Cultura Braila, organizatie partenera in proiect, au participat la vizita de studiu organizata la unul din obiectivele intrate recent in circuitul obiectivelor dedicate comemorarii victimelor regimului nazist, respectiv Buncarul „Valentin””, loc in care au murit peste 1200 de persoane, aflate in detentie, in conditii de munca fortata, cei mai multi fiind prizonieri de razboi sau detinuti politici.

Informatii suplimentare gasiti la:

http://www.adrse.ro/…/Eveniment_interregional_Bremen_28.11.…

REMEDY – “Vocea trecutului - Rememorare in diversitate”

Memorialul Sighet primește Marca Patrimoniului European

Sfârşitul anului 2017 marchează, în preajma lansării oficiale a programului Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, şi completarea Listei Mărcii Patrimoniului European (European Heritage Label List) cu noi situri care celebrează şi simbolizează idealurile, valorile, istoria şi integrarea la nivel european.

Printre cele nouă situri selectate de juriul de experţi independenţi în cadrul sesiunii de selecție din anul 2017, dintr-un total de 25 de propuneri din partea a 19 state membre, se numără și Memorialul Sighet (jud. Maramureş), una din cele două propuneri ale țării noastre. Celelalte situri selectate sunt: Siturile patrimoniului muzical al oraşului Lepizig (Germania); Sinagoga din strada Dohány (Ungaria); Fortul Cadine (Italia); Biserica de la Javorca (Slovenia); Fostul lagăr de concentrare de la Natzweiler şi lagărele sale anexate (Franţa şi Germania; Bois du Cazier (Belgia); Satul Schengen (Luxemburg) şi Tratatul de la Maastricht (Ţările de Jos).

Memorialul Sighet (jud. Maramureş) este primul sit din ţara noastră care intră în reţeaua de situri reprezentative pentru istoria Europei în cadrul actualului program al Mărcii, derulat sub egida Uniunii Europene începând cu anul 2011.

Raportul Juriului de experţi independenţi, care conţine şi evaluarea tuturor siturilor care au intrat în competiţia de anul acesta, a fost publicat la adresa de web:
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/news/european-heritage-label-sites-2017-announced_en

Comisia Europeană va desemna în mod oficial siturile în luna februarie 2018, iar o ceremonie de decernare a premiilor va avea loc în luna martie 2018, în Bulgaria.
Odată cu rezultatul selecţiei din acest an, un număr total de 38 de situri din 18 state membre deţin în prezent Marca Patrimoniului European.

Reamintim faptul că procedura de selecţie pentru Marca Patrimoniului European constă în două etape:

1. Preselecţie la nivelul statului membru participant, în urma căreia pot fi preselectate maximum două situri;
2. Selecţie finală la nivelul Comisiei Europene, în urma căreia maximum un sit din fiecare stat membru poate primi Marca, dacă toate criteriile sunt îndeplinite.

În accepţiunea acestui program cultural, "situri" înseamnă monumente, situri naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane, peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale şi patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan.

memorialul-sighet-primeste-marca-patrimoniului-european-european-heritage-label

Mărțișorul a fost înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității .

Reuniunea se desfăşoară la Jeju, în Republica Coreea, în perioada 4-9 decembrie 2017.

În contextul reuniunii, urmare a analizei nominalizărilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial propuse pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă, statele părţi în dosar au convins experţii internaţionali ai Comitetului asupra valorii universale de necontestat a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie și a rolului pe care îl au în îmbogățirea tezaurului cultural mondial și a creativității umane.

Realizarea dosarului a presupus efortul unei numeroase echipe de specialişti remarcabili din instituțiile de profil și autorităţile guvernamentale / ministerele de resort din cele patru state partenere. Din partea României, activitatea grupului de lucru s-a aflat sub coordonarea doamnei academician Sabina Ispas, director general al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române și președinte al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Au făcut parte din componența acestui grup sau au contribuit la înscrierea dosarului şi la demersurile de promovare, alături de reprezentanţii din celelalte trei state partenere, distinsele doamne: conf. univ. dr. Ioana Fruntelată, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, cercetător ştiinţific dr. Doina Işfănoni, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, consilier Cătălina Pîrvu, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, cercetător ştiinţific dr. Iulia Wisosenschi, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“, cercetător ştiinţific dr. Laura Toader, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“, și domnul Ion Șerban, autor, editor imagine, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“.

„Înscrierea Mărțișorului în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO este un adevărat succes și reprezintă încă o dovadă a faptului că atunci când specialiștii din domeniu și instituțiile publice au o strânsă colaborare, împreună putem realiza lucruri minunate. Felicitări tuturor celor care au făcut posibil acest rezultat excepțional!”, a declarat ministrul Lucian Romașcanu.

Alese mulțumiri sunt îndreptate Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Ministerului Afacerilor Externe, Delegaţiei permanente a României pe lângă UNESCO și Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru Relația cu UNESCO – Parlamentul României, pentru sprijinul permanent acordat de-a lungul procedurilor, fundamentării argumentelor de susţinere şi de promovare a dosarului Mărţişorul pentru înscriere la UNESCO. 

În urmă cu un an, la 1 decembrie 2016, a fost înscris în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii dosarul România - Republica Moldova „Tehnici tradiţionale de realizare a Scoarţei în România şi Republica Moldova‟. Acestea se alătură celorlalte cinci dosare cu obiceiuri, meșteșuguri şi tradiţii înscrise de România sau în colaborare România - Republica Moldova în patrimoniul imaterial al UNESCO: „Ritualul Căluşului“ (2008), „Doina“ (2009), „Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu“ (2012), „Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova“ (2013) și „Jocul fecioresc“ (2015).

martisorul-fost-inscris-lista-reprezentativa-patrimoniului-cultural-imaterial-al-umanitatii-unesco

Ordin clasare imobil Calea Calarasilor nr. 14 - Casa Conovici

Ordinul nr. 2703 din 26.10.2017 privind clasarea în Lista monumentelor istorice ca monument istoric, categoria m - monument,  II - arhitectură, grupa valorică B a Casei Conovici situată la adresa Calea Călărașilor, nr. 14, municipiul Brăila, județ Brăila.
Ordin clasare Casa Conovoci

Ordin clasare Ansamblul conților de Roma

Ordinul nr. 2433 din 23.06.2017 privind clasarea ca monument istoric, a Ansamblului conților de Roma, str. Trandafirilor nr. 20, sat Viziru județ Brăila, în LMI categoria II, ansamblu, grupa valorică B, cu următoarele monumente istorice ca subcomponente Fostul conac al conților de Roma, Clădire anexă, Ghețărie, Incinta cu porțile de acces și Parc,  toate în categoria II, monument, grupa valorică B.
Ordin clasare Ansamblul conților de Roma

18 aprilie - Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor

În fiecare an, la 18 aprilie, ICOMOS - Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor celebrează Ziua internațională a monumentelor și a siturilor aprobată în cadrul celei de-a 22-a Conferințe Generale a UNESCO din 1983. Această zi oferă posibilitatea ca publicul larg să conștientizeze dimensiunea patrimoniului monumentelor și siturilor la nivel național și mondial, precum și a vulnerabilității acestuia. Totodată, sunt aduse în atenția oamenilor și eforturile necesare protecției și conservării acestui patrimoniu.

La 18 aprilie 1982, cu ocazia unui simpozion organizat de ICOMOS Tunisia, a fost sugerată ideea de a se stabili o zi pentru a sărbători diversitatea patrimoniului din întreaga lume. Pornind de la această idee a fost stabilită Ziua internațională a monumentelor și siturilor, proiect aprobat de Comitetul executiv al organizației.

În cadrul sesiunii Conferinței Generale a UNESCO din 22 noiembrie 1983, a fost adoptată o Rezoluție în acest sens, recomandându-se statelor membre să examineze posibilitatea de a declara ziua de 18 aprilie ca Ziua internațională a monumentelor și siturilor. În timp ce, mai multe țări și regiuni au stabilit ca zi a patrimoniului — Ziua europeană a patrimoniului, sărbătorită în fiecare an în septembrie, Ziua internațională a monumentelor și siturilor a reprezentat o oportunitate pentru toate Comitetele Naționale ICOMOS de a susține cauza lor împreună, în aceeași zi. Programul din această zi este coordonat de Comitetul Internațional ICOMOS Pentru Turism Cultural la care este conectată rețeaua ICOMOS din întreaga lume.

Tema din 2017 a acestei zile, este ''Patrimoniul Cultural și Turismul Durabil'' (''Cultural Heritage & Sustainable Tourism'), fiind aleasă în contextul Anului Internațional al ONU pentru dezvoltarea unui turism durabil și a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și obiectivele acesteia.

Repere ale potențialului turistic cultural al monumentelor istoirce din Brăila

Județul Brăila dispune de o zestre patrimonial – culturală semnificativă în raport cu identitatea geografică a așezării lui și cu  specificitatea evoluției lui istorice.

Un prim reper al potențialului turistic reprezentat de patrimoniul cultural imobil este consemnat în Lista monumentelor istorice din județul Brăila, ca parte a  Listei monumentelor istorice din țara noastră, document aprobat prin Ordin al Ministrului Culturii și Cultelor și publicat pe site-ul Ministerului Culturii și Identității Naționale: „www. cultura.ro”

În mod semnificativ merită subliniate următoarele:

1. Bogăția patrimoniului cultural brăilean - în forma clasării și înscrierii sale ca atare pe Lista monumentelor istorice - este concentrată, în mare măsură, în municipiul Brăila.

2. Dincolo de clădiri cu valoare de patrimoniu, municipiul Brăila dispune de ipostaze mai rare ale prezenței patrimoniului imobil la nivelul orașelor românești extracarpatice, suficient de bine conservate, precum:

- ample și semnificative ansambluri de arhitectură, precum:

Ansamblul «Piața Traian», ansamblu de arhitectură cu valoare de monument istoric înscris în Lista monumentelor istorice (LMI) din România (ediția 2016) sub nr. de Cod: BR – II – a - B – 02131 precum și a

Ansamblul «Str. Mihai Eminescu – Str. 1 decembrie 1918» (reprezentat  de Str. Mihai Eminescu și Str. 1 Decembrie 1918 până la intersecția acesteia cu Str. Griviței), sec. XIX, monument istoric înscris LMI 2004 sub nr. de Cod: BR – II – a - B – 02096;

Ansamblului „Str. Eremia Grigorescu”, Str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 1 – 13, sec. al XIX – lea, monument istoric înscris LMI 2004 sub nr. de Cod: BR – II – a - B – 02107;

- un sit istoric urban – singurul de această amploare conservat la nivelul orașelor de provincie extracarpatice: Centrul istoric al municipiului Brăila, sit istoric urban cu valoare de monument istoric clasat și înscris ca atare în Lista monumentelor istorice (LMI) din România (ediția 2016) sub nr. de Cod: BR-II-s-B-02062,

- monumente de arhitectură de deosebită raritate:

Biserica «Sf. Arhanghel Mihail », înc. sec. XVIII,  Piața Traian, monument istoric de arhitectură înscris LMI 2004 la poziția: BR – II – m - A – 02130 – fost lăcaș de cult musulman (un singur caz similar se mai află la nivelul zonei balcanice);

Casa turcească, înc. sec. XIX,  str. Orientului/Justiției 19/2, monument istoric de arhitectură înscris LMI 2004 sub nr. cod: BR – II – m – B – 02115.

Pulberăria Nouă”, 1812 – 1814, Str. Cetății nr. 43, monument istoric de arhitectură înscris LMI 2004 sub nr. cod: BR – II – m - B – 02061.

- prin amplasamentul, relațiile lor reciproce, apartenența la o serie de ansambluri de arhitectură și la situl istoric urban sus-menționat ca și prin structura spațială a acestora din urmă și relațiile acestora cu elementele cadrului natural din zonă monumentele istorice din municipiul Brăila prezintă o serie de calități specifice peisajelor culturale – ipostază mai nouă a patrimoniului cultural - în forma definirii acestora prin menționata «Convenție europeană a peisajului».

Ca sit istoric urban și peisaj cultural Centrul istoric al municipiului Brăila este semnificativ și valoros sub aspect cultural – istoric, - arhitectural și – urbanistic prin :

- raporturile spațiale și vizuale cu cadrul natural - Dunărea, Câmpia, masivul dobrogean și (ceea ce a mai rămas din) Balta Brăilei,  modul de valorificare a naturii în cadrul orașului în forma grădinilor / squar – urilor, plantațiilor de aliniament sau a curților amenajate și plantate ș.a.

- concepția planimetrică - constituită (în perioada 1829 – 1835) sub aspectul unei anumite continuități în raport cu unele repere spațiale preexistente - și trama stradală aferentă;

- zonificarea funcțional urbană majoră tradițională;

- parcelarul / lotizarea;

- organizarea parcelelor / loturilor concretizată într-o anume tipologie a raporturilor din casă, curte și stradă specifică orașului tradițional extracarpatic și zonelor funcționale majore ale orașului (rezidențială, rezidențial – comercială, zona de reprezentare, zonele edificiilor publice;

- configurația / expresivitatea fronturilor construite constituită pe fondul organizării sus-menționate a parcelelor și a modului de rezolvare a problemelor de expresivitate arhitecturală (volumetrică de ansamblu, fațade, detalii) în diferite maniere stilistice: neogotic, neoclasic, academist, stilul artei 1900 specific diverselor țări europene, neoromânesc, modern de diferite orientări (cubist, maur, artdeco) precum și de expresivitate a amenajărilor curților și împrejmuirilor ș.a.      

La constituirea specificității peisajului cultural local concură de o manieră reprezentativă:

a. Conservarea aproape în întregime a zonei comerciale tradiționale;

b. Conservarea aproape în întregime a zonei rezidențiale tradiționale;

c. păstrarea – alături de biserici de cult creștin – ortodox, precum:

Menționata Bis. „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” – 1832,    

Biserica “Sf. Nicolae” (1860-1865),

Biserica “Sf. Apostoli Petru și Pavel și Sf. Paraschiva” (1872-1894), Biserica “Sf. Maria” (1909 – 1914), situate în incinta Centrului istoric al municipiului Brăila și

Bisericile Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sf. Gheorghe situate în imediata apropiere a sitului istoric urban sus-menționat

- a unui mare număr de lăcașuri de cult aparținând unor minorități conlocuitoare:

Biserica greacă “Bunavestire” (1863-1872),

Biserica armenească (1871),

Biserica ortodoxă de rit vechi (1880),

Biserica “Înălțarea Domnului” (fostă bulgărească, 1868 - 1882),

Biserica Catolică (1855),

Biserica Evanghelică (1905 – 1906),

Sinagoga, toate situate în zona Centrului istoric, precum și Biserica Calvină situată în apropierea acestuia.

d. Conservarea unei serii de obiective de patrimoniu cultural industrial: morile “Violatos” (1888) și “Likiardopoulos” (1911-1912), Rizeria română, Fabrica de bere „H.R. Muller”  situate la limita centrului istoric sau, după caz, în apropierea acestuia.

e. Conservarea unei părți a edificiilor cu caracter financiar bancar: sediile Băncii Naționale a României – filiala / sucursala Brăila (monument istoric),  Băncii Elino -  Române (în Piața Traian - monument istoric), Băncii Româno – Italiene (în Piața Traian - monument istoric), Băncii Agricole (monument istoric), Băncii Marmorosch - Blank ;

f. Conservarea edificiilor cu destinație de învățământ și a altor categorii de dotări ale orașului tradițional;

g. Monumentele de for public, precum și alte prezențe spațial – arhitecturale și – urbanistice.  

Nu mai puțin, la conturarea peisajului cultural autohton în complexitatea acestuia, concură și

a. Existența unui număr de obiective cu destinație  culturală:

Teatrul Maria Filotti (în Piața Traian c/c Str. Mihai Eminescu - monument istoric), Centrul cultural Nicăpetre, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” (în Piața Poligon - monument istoric), Galeriile de artă ale UAP (în Piața Traian nr. 2 - monument istoric) ș.a.;

                 b. Existența unui mare număr de dotări urbane (hoteluri, bănci, spații de alimentație publică, spații destinate învățământului primar, mediu și superior  ș.a.), precum și   

c. Faptul că de numele Brăilei moderne este legată viața și / sau (momente din) activitatea unor importante personalități ale vieții politice, sociale, culturale (literare, teatrale, muzicale, artistice etc.), științifice ș.a.:

-    oameni politici ca Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Iancu Slătineanu, Dimitrie Golescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru G. Golescu, Constantin A. Cretzulescu, Grigore Filipescu, M. Marghiloman, Trandafir G. Djuvara, Anastase Simu, Leonte Moldovan, Nicolae Filipescu ș.a.;

-    oameni de litere ca Panait Istrati, George Baronzi, Mihail Sebastian, Ilarie Voronca, frații Constantin și Anton Bacalbașa, Perpessicius, Nicolae Carandino, Panait Cerna, Ștefan Petică (prin adopție);

- artiști ai scenei lirice ca Haricleea Darclee, Petre Ștefănescu Goangă, George Niculescu Bassu, Ionel Voineag,

-    compozitori ca Iannis Xenakis, George Cavadia, Sorin Lerescu, Nicolae Meiroșu, Johnny Răducanu, Nicu Alifantis;

-  oameni de teatru ca Maria Filotti, Mihai Berechet, Ștefan Mihăilescu - Brăila, Cătălina Buzoianu, Vasilica Tastaman, Teodora Mareș, Catrinel Dumitrescu;

-    artiștii plastici Gheorghe Petrașcu, Ion Theodorescu – Sion, Max Herman – Maxy, Arthur Verona, Nicăpetre, Paula Ribariu,

-    criticul de artă Eugen Schileru,

-    colecționarul de artă Anastase Simu,

-  gânditorii Nae Ionescu, Petre Andrei, Anton Dumitriu, Vasile Băncilă, Titus Mocanu, Dumitru Tiutiuca;

-    arhitecții Octav Doicescu, Florea Stănculescu și Lazăr Predinger;

-  oamenii de știință Edmond Nicolau, Ștefan Bălan, Gheorghe Mihoc, Ana Aslan, Mina Minovici, Ștefan C. Hepites, Gh. Munteanu  - Murgoci, Ioan Băncilă, Constantin Sandu - Aldea etc.